Ce este taxonomia lui Bloom?

Există teorii ale învățării care deși nu aparțin ultimilor ani sunt de o actualitate incontestabilă, dovadă a importanței și aplicabilității lor. Astăzi vorbim despre taxonomia Bloom, ierarhie a proceselor cognitive realizată în 1956 de Benjamin Bloom cu scopul de a explica etapele de a atinge un obiectiv educațional.

De-a lungul timpului taxonomia a suferit modificări și adăugiri, ajungând în prezent să numere 6 etape prin care orice persoană este nevoie să treacă pentru a asimila un concept.

Iată cele 6 etape:

  1. Reamintirea: presupune observarea măsurii în care o persoană recunoaște și își aduce aminte de obiectul sau conceptul respectiv.
  2. Înțelegerea: se referă la gradul în care o persoană poate emite păreri proprii despre un concept/obiect privind interpretarea proprie, clasificarea acestuia, comparația și explicarea elementelor de funcționalitate ale respectivului obiect sau concept.
  3. Aplicarea: presupune testarea unui procedeu de întrebuințare a obiectului în cauză.
  4. Analiza: presupune descompunerea obiectului în părți și analizarea părților componente.
  5. Evaluarea: se referă la emiterea de judecăți pe baza unor criterii și standarde.
  6. Creația: combinarea mai multor elemente pentru a crea ceva nou sau crearea unei noi structuri care să susțină scopul și întrebuințarea respectivului obiect.

Cum funcționează?
 

Taxonomia lui Bloom este una principalele teorii ale învățării la Teko Kindergarten. Educatorii folosesc zilnic acest instrument pentru a observa în ce măsură copiii au asimilat și acomodat informațiile prezentate. În clipa în care observăm că o anumită etapă nu este atinsă, ne întoarcem la treapta anterioară pentru a aprofunda și a explica, iar apoi folosind metoda experiențială asimilăm conceptele studiate.

Ceea ce este cu adevărat interesant la taxonomia lui Bloom este că poate fi folosită în orice context pentru a fixa concepte și pentru a transforma chiar momentele de explorare în momente de achiziții educaționale.

Să luăm un exemplu care se poate regăsi în orice casă pentru a ilustra cum decurge un proces educativ prin întrebări pe taxonomia lui Bloom. Aduceți o pâlnie pe care o așezați în fața copilului.

1. Reamintirea: ”Ce este acest obiect?” – dacă această etapă nu se îndeplinește este nevoie să introduceți conceptul de pâlnie – ce este și care este scopul unei pâlnii, în timp ce copilul explorează pâlnia.
2. Înțelegerea: ”Din ce material este făcută? Ce culoare are? Ce formă are? Care sunt părțile ei componente?”
3. Aplicarea: ”Hai să o testăm!”
4. Analiza: ”Ce ai observat când ai turnat apa în pâlnie?”
5. Evaluare: ”De ce crezi că partea superioară a pâlniei e mai mare și cea inferioară mai mică? Ce s-ar întâmpla dacă am întoarce invers pâlnia când turnăm apă?”
6. Creația: ”Cum altfel ar arăta o pâlnie? Dacă ar fi să inventezi un instrument pentru a transfera apa dintr-un vas în altul, cum ar arăta el?”

Provocarea săptămânii 🙂

Credem că rolul educațional este acela de a provoca cât mai mult partea superioară a piramidei lui Bloom – analiză, evaluare, creație – astfel că investim constant în emiterea ipotezelor sau în exerciții de brainstorming pentru a antrena creativitatea.

Un joc des întâlnit în programa Teko este ”20 de întrebuințări ale unui obiect”, astfel că vă lansăm provocarea de a încerca alături de copii să găsiți cel puțin 20 de idei de folosință pentru un obiect din casă (pix, cană, tablou, farfurie, pantof etc).

O săptămână minunată!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *